FP7 “SocIEtY” - Social Innovation │ Empowering the Young for the Common Good

Obiectivul general al SocIEtY este de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor tinere dezavantajate prin intermediul inovării sociale. În acest sens, obiectivul SocIEtY este, nu numai de a identifica oportunități de a reduce inegalitățile, dar, de asemenea, să extindă și construiască cunoștințe și instrumente pentru obiectivul fundamental de politică, adică "viață mai bună pentru toți".

http://www.society-youth.eu/

Numar proiect 320136
Contract UEFISCDI nr 242EU/2013
Finantare 75% UE (activitati RTD) + 25% UEFISCDI.

Echipa de cercetare:

• Conf.univ.dr. Adrian Dan
• Dr. Marian Ursan
• Drd. Oana Banu

Perioada de derulare a proiectului:
Ianuarie 2013 – Decembrie 2015

Coordonator: Prof. Dr. Dr. h.c. mult. Hans-Uwe Otto / Bielefeld Center for Education and Capability Research, Bielefeld University

Coordonator România: Conf.univ.dr. Adrian Dan / Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.

Parteneri

• Bielefeld Center for Education and Capability Research, Faculty of Educational Science, Bielefeld University, Germania (coordonator)
• Employment Research Institute, Edinburgh Napier University, Marea Britanie / Scotia
• Center for Research on Qualifications, Céreq, Marseille/Bordeaux, Franta
• Aarhus University, Faculty of Arts | Department of Education and Pedagogy (AU - DPU), Danemarca
• Department of Political and Social Sciences, University of Pavia, Italia
• Amsterdam Institute for Social Science Research, University of Amsterdam, Olanda
• University of Ghent, Department of Social Welfare Studies, Belgia
• Universidad Politécnica de Valencia Group of Studies on Development, Cooperation and Ethics (GEDCE), Spania
• Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Romania
• Forschungs- und Beratungsstelle Arbeitswelt (FORBA) – Working Life Research Centre | Department of Theoretical Sociology and Social Analysis (TSS) at the Institute of
• Sociology/Johannes Kepler University (JKU) Linz, Austria
• Centre for the Study of Capabilities in Social and Health Services (CESCAP) | University of Applied Sciences Western Switzerland (HES-SO), EESP, Elvetia

Obiectivele generale ale proiectului

Obiectivul general al SocIEtY este de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor tinere dezavantajate prin intermediul inovării sociale. În acest sens, obiectivul SocIEtY este, nu numai de a identifica oportunități de a reduce inegalitățile, dar, de asemenea, să extindă și construiască cunoștințe și instrumente pentru obiectivul fundamental de politică, adică "viață mai bună pentru toți". În consecință, proiectul vizează modul curent în care trăiesc tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani în diferite ţări europene, şi analizează eforturile pentru a crea oportunități sociale și instituționale care va permite tinerilor să trăiască o viață de care să fie satisfăcuţi. Proiectul va include participarea, vocile și aspirațiile tinerilor înșiși. O temă principală a SocIEtY este dezvoltarea unei baze de cunoștințe cuprinzătoare pentru a stimula elaborarea de politici sociale inovatoare prin care să evite o parte dintre deficiențele politicilor actuale. Având ca baza abordarea Capability Approach, SocIEtY se referă, în special, la conceptul de “Informaţional Basis of the Judgement of Justice” (IBJJF), introdus de Amartya Sen (Sen, 1990). Astfel, proiectul va livra o fundamentare empirică în vederea lărgirii bazei informaționale a politicilor locale, în două moduri:

1. Se va pune accentul puternic pe domeniile politicilor ocupării forței de muncă și al educație, luând în considerare o varietate de politici publice.
2. În al doilea rând, baza de informaţii va conţine o perspectivă de "jos în sus", inclusiv vocea și aspirațiile tinerilor și al angajamentul lor participativ.

Conceptul IBJJ presupune dezvoltarea unei metodologii consecutive și cuprinzătoare a proceselor participative si deliberative. În plus, aceasta va oferi o perspectivă reformulata a notiunii de capabilitate sub forma unei narațiuni coerente pentru a analiza și largi bazele conceptuale ale politicilor actuale, efort demarat pentru a încuraja inovarea socială într-un mod practic si fezabil. “Social Innovation – Empowering the Young (SocIEtY) for the Common Good va construi sistematic de cunoștințe, dupa cum urmeaza:

1. modul în care politicile și practicile sociale ale rețele de suport existente abordeze problemele cu care se confruntă tinerii defavorizați,
2. cât de mult și în ce fel ideile tinerilor, experiențele, aspirațiile și vocile lor pot fi incluse în elaborarea politicilor,
3. modul în care inovarea socială poate stabili o legătură între aceste două aspecte, legătura care poate duce la incluziune socială și la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

SocIEtY va urmări trei obiective principale în cadrul a șase pachete de lucru:

• SocIEtY va extinde baza informaționala existenţă pentru elaborarea politicilor de combatere a inegalităților și va promova inovarea socială prin cercetare empirică cantitativă și calitativă, luând în considerare domenii diverse de politici şi perspective de „jos în sus” și de „sus în jos”.
• SocIEtY va capacita tinerii pentru a transmite aspirațiile și angajamente lor în vederea îmbunătățirii opţiunilor proprii de participare și incluziune socială.
• SocIEtY va elabora o metodologie unică de participare care leagă diferite părți interesate și grupuri de status în vederea creării unor parteneriate inovatoare şi pentru a iniția forme noi și inovatoare de procese deliberative de crearea și implementare a politicilor.

În concluzie, SocIEtY va examina în mod empiric politicile existente și programele sociale axate pe populațiile tinere defavorizate. Se vor identifica lacunele și constrângeri care împiedică aceste politici de combatere a excluziunii sociale să fie unele de succes. Mai mult, va lua în considerare dezavantajele, precum lipsa de oportunități cu care se confrunta tinerii. Proiectul va extinde Informaţional Basis of the Judgement of Justice (IBJJ) că bază de cunoștințe a politicii sociale prin consemnarea vocii tinerilor și crearea de oportunităţi pentru ca aceştia să includă în experiențele și aspirațiile lor modalităţi de abordare a inegalităților și excluziunii sociale - dincolo de o simplă chestiune de legată de domeniul ocupării.

Obiectivele fazei de execuţie Ian. – Dec. 2014

În acest interval s-a lucrat pe pachetele de lucru WP1, parţial WP3, WP4 şi WP5. Partenerul „Universitatea din Bucureşti / FSAS” este responsabil, împreună cu University of Ghent, de Pachetul de lucru nr. 4 (WP4).

Pachetul de lucru nr. 1 (WP1) se referă la managementul proiectului şi se derulează pe toate cele 36 de luni (a se vedea diagrama Gant de mai jos).

Pachetul de lucru nr. 3 (WP3) s-a desfăşurat în intervalul Ian. 2013- Apr. 2014

Obiectivele specifice ale WP3 sunt:

1. Să identifice și să evalueze politicile relevante existente pentru tineret în ceea ce privește dezavantajele și să analizeze modul în care inegalitățile sunt definite și măsurate în fiecare țară parteneră. Acest obiectiv larg va aborda și identifica (în special în concordanță cu perspectiva Capability Approach (CA): politicile de tineret existente la nivel european, național și regional; cum sunt abordate obiectivele Strategiei Europa 2020 de combatere a sărăciei/ excluziunii sociale; modalitatea în care lupta împotriva inegalităților și a sărăciei este încorporată în procesul de elaborare a politicilor și punerea lor în aplicare; care sunt principalele instrumente (resurse financiare, servicii publice, drepturilor sociale, programele de formare, instrumente de management etc.) și măsurile interprinse; care este considerat ca fiind nivelul principal de intervenţie (familie, grădiniţă, şcoală, comunităţi etc.); modul în care politicile s-au schimbat, ca răspuns la criză economică; cum şi sub ce formă sunt definite, măsurate și evaluate dezavantajele şi inegalităţile cu care se confrunta tinerii; și care sunt variațiile naționale în "construcția socială" a datelor statistice din domeniul sărăciei și a excluziunii tinerilor.
2. Să identifice actorii responsabili pentru dezvoltarea și livrarea politicilor, precum și care este relația dintre stat și diverşi actori. În conformitate cu CA, vom căuta să identificăm gradul în care actorii locali, sectorul privat, societatea civilă, organizațiile interesate, al treilea sector și sectorul public, dar și utilizatorii finali, sunt implicaţi în dezvoltarea de politici; întrucât se susține că politicile de capacitate prietenoase ar trebui să reflecte o disponibilitate de dialog între acești actori și astfel să adune o multitudine de puncte de vedere.
3. Să identifice inovarea socială și rolul inovației sociale în livrarea și dezvoltarea politicilor noi şi a celor deja existente în diferitele Modele Sociale Europene (actori, nivelul de inovare socială etc.), precum și modul în care inovarea socială este încurajată și valorificată în procesul de elaborare a politicilor.
4. Pentru a analiza condiții socio-economice diferite în care acţionează politici diferite, prin analiza longitudinală, dintr-o perspectivă CA a datelor cheie.

Pachetul de lucru nr. 4 (WP4) a început în luna Iulie 2013 şi a fost prelungit până în luna Decembrie 2014.

WP4 se va baza pe activitatea conceptuală și constatările empirice ale pachetelor de lucru precedente: cadrul teoretic pentru înțelegerea și evaluarea inegalității în rândul tinerilor defavorizați, din punct de vedere al CA efectuate în WP2, precum și analiza politicilor realizată în WP3, demers care va sta la baza analizei reţele locale de suport social și de conceptualizarea a designul de cercetare participativă, că etapă principală a WP4.

În mod specific, WP4 are drept scop:

• Aprofundarea cunoaşterii actorilor relevaţi din domeniul politicilor de tineret, a includerii lor sociale și instituționale în zonele urbane defavorizate - subliniind inclusiv perspectiva tinerilor, al sectorul neguvernamental, al părților instituționale interesate și al agenților comunitari pentru baza informațională a politicii de tineret, văzută din perspectiva abordării CA.
• Elaborarea unui cadru comun de cercetare participativă asupra politicilor locale de tineret din perspectiva CA.

Pachetul de lucru nr. 5 (WP5) a început în luna Mai 2014 şi se desfăşoară până în luna August 2015.
WP5 va fi pachetul principal de cercetare empirică. Acesta se bazează şi se implementează pe activitatea teoretică, conceptuală și empirică realizată până în prezent în studiile de caz regionale. Obiectivele care urmează să fie atinse în obiectiv WP5 sunt:

• Să testeze metodologia concepută în WP4, folosind metode participative, al celor 11 de studii de caz regionale selectate din mediul urban.
• Să lărgească și să aprofundeze baza de informaţii cu privire la diverele de inegalitate din rândul tinerilor, nu doar traiectoriile individuale, ci, de asemenea, rețelele sociale și instituționale în care sunt cuprinşi tinerii.
• Să sporească capacitățile în rândul tinerilor aflaţi în centrul acestei cercetări, prin implicarea directă a acestora în procesul de cercetare.
• Să dea glas recomandărilor de „jos în sus” în ceea ce privește politicile publice în domeniul ocupării, educației și al altor politici sociale importante pentru tinerii.

Rezumatul fazei 2014 (Ian.-Dec.)

Pachetul de lucru nr. 3 (WP3) a analizat contextul socio-economic şi politic din fiecare cele 11 ţări participante, având 3 rezultate:

• Raportul 3.1 Cadrul de analiza al politicilor (realizat anul anterior)
  Ca un punct de plecare pentru analiza noastră, proiectul va dezvolta un cadru comun de lucru pentru a se asigura că există comparații consistente și riguroase care să permită o înțelegere istorică și culturală în cele 11 țări. Cadrul urmează să conţină o listă de teme sau de probleme comune pentru fiecare partener, lista de care se va ţine cont atunci când se va realiza analiza statistică a datelor şi a politicilor. Acest cadru (care acoperă atât analiza primară cât şi secundară) va fi elaborat de către liderii WP și apoi aprobat de către parteneri înainte de punerea în aplicare.
• Raportul 3.2 Analiza datelor secundare (o parte realizată în anul anterior şi a doua parte analizată/ realizată în perioada de raportare curentă)
  O analiză secundară de date, folosind EU-SILC pentru cele 28 de țări reprezentate în EU-SILC, se va realiza pentru a extinde baza de informaţii și pentru a clarifica imaginea inegalităților și a politicilor existente cu privire la tineret, în general, și tineret - tranziție, în special. Se va realiza o modelare pe mai multe niveluri, iar o serie de variabilele contextuale vor fi adăugate la datele EU-SILC pentru a reflecta prioritățile naționale și bunăstarea.
• Raportul 3.3 Analiza principalelor strategii pentru sprijinirea tinerilor vulnerabili și dezavantajați și identificarea posibilităților de inovare socială în cadrul ESM.
  Prin intermediul acestei sarcini se va analiza cadrul general al politicilor de susținere a tinerilor, prin intermediul analizei de politici, documentare, interviuri cu experți (în principal față-în-față), la nivel național, de către fiecare partener (implică 10-15 interviuri ale factorilor de decizie și practicienilor de la nivel național, în sectorul public și neguvernamental din fiecare țară). Un element deosebit îl va reprezenta formele diferite prin care apar măsuri și strategiile inovatoare ca răspuns la noile problemele în diferite ESM.

Pachetul de lucru nr. 4 (WP4) a urmărit analiza reţelelor locale de suport social și proiectarea conţinutului pentru cercetare participativă.

WP4 prevede finalizarea a două sarcini principale: în primul rând, o analiză a rețelelor locale de suport social, iar pe de altă parte, elaborarea unei planificare pentru cercetare participativă care urmează să fie aplicate în WP5.

• Activitatea 4.1 - Analiza rețelelor de suport social, a politicilor și strategiilor actorilor locali. Prima fază a acestui WP este formată dintr-o analiză a rețelelor locale de sprijin social, analiză care se va efectuată în 11 domenii - definite ca vulnerabile - în cele 11 țări partenere. În timp ce WP3 (Contextul Politic Socio-Economic) trebuie să prezinte o comparație cross-country asupra proceselor politice și de suport social în politica de tineret, WP4 este, în primul rând, o activitate care permite o analiză aprofundată a actorilor politicilor și a strategiilor locale.
• Activitatea 4.2 - Planificarea unei agende de cercetare participativă
  Faza a doua a WP 4 este axată pe dezvoltarea unei agende de cercetare participativă care urmează să fie implementată în WP5. Pe baza analizei reţelei locale de suport social (Faza 1 din WP 4), şi având în vedere cadrul teoretic pentru "Inegalitate, Dezavantaj, Inovarea Socială și Participare din perspectiva CA" precizat într WP2, se va realiza un ghid comun pentru cercetarea participativă, ghid destinat tuturor partenerilor.

Pachetul de lucru nr. 5 (WP5) a vizat / vizează realizarea cercetării participative:

Pe baza cadrului teoretic (WP2, WP3), conceptual (WP2, WP4) și empiric (WP3, WP4) rezultat în pachetele de lucru precedente, WP5 implică o cercetare participativă care urmează să fie efectuată în zonele urbane din cadrul celor 11 țările implicate în proiect. Sunt încurajate noi forme de generare a cunoașterii, forme care implică cercetare/ cercetători, practicieni, factorii de decizie şi pe cei care fac obiectul programelor sociale.

Acest proces bazat pe dialog, precum şi abordarea bazată pe participare, sunt cele mai potrivite modalităţi de a ameliora fenomene dificil de controlat precum formarea de aspiraţii şi contexte de învăţare colectivă în viaţa cotidiană. Metodele de cercetare participativă nu sunt doar un instrument al progresului ştiinţific, ci şi o modalitate de învăţare pentru tineri, pentru societatea civilă şi actorii săi, precum şi pentru iniţiatorii de strategii, în contexte specifice. Procesul de cercetare în sine oferă în acelaşi timp şi un cadru de testare a unor instrumente şi procese inovative de învăţare socială, importante pentru o diversitate a decidenţilor şi a implementatorilor de politici.

• Activitatea 5.1 - Studii de caz calitative
  Bazându-se pe relevanța părților interesate intervievate în WP 4, cercetarea experimentală efectuată în WP5 își propune în mod explicit să identifice inovarea socială, depășind astfel starea de lucru în comunitățile respective. Pentru realizarea analizei reţelei locale de suport social și a "cadrului comun pentru cercetare participativă în politica locală de tineret, dintr-o perspectivă CA", elaborat în WP4, se vor efectua 11 studii de caz.
• Activitatea 5.2 - Studii de caz cantitative
  Analiza cantitativă experimentala are ca scop găsirea de noi modalități de combinare a datelor existente și pregătirea lor pentru preluarea de către actorii din domeniul politicilor sociale. Asocierile vor fi descoperite, urmând să fie abordate în partea calitativă a cercetării din WP5. De aceea, câteva țări vor fi alese ca studii de caz pentru a proba efectul variabilelor capabilități, cum ar fi atitudinile fata de formare, gradul de interacțiune socială și de sprijin, încrederea în terţi și satisfacția diferitelor aspecte ale vieții lor. Țările alese sunt reprezentative pentru diferite modele sociale europene (ESMs), (Marea Britanie, FR, DK, RO, ESP), pentru a evalua dacă există o relație între anumite Modele Sociale, definirea și răspunsurile la inegalitățile existente. Aici, CA va fi folosit ca un cadru de evaluare pentru examinarea politicilor de tineret.

Descrierea ştiinţifică şi tehnică (evidențierea a rezultatelor fazei)

WP3.

Pe baza cadrului conceptual dezvoltat în WP2, obiectivul general al acestui pachet de lucru va fi de analiză a contextul socio-politic în care se iau deciziile realiste. Acest lucru va fi realizat prin evaluarea procesului de elaborare a politicilor actuale în ceea ce privește tinerii din categoriile defavorizate, prin cartografierea proceselor politice actuale și a măsurilor de suport social în toate țările partenere, cât şi prin asigurarea unei capacități orientate de analiză statistică pentru măsurarea inegalităţilor din fiecare țară. SocIEtY va analiza politicile pentru tineret și activitățile existente, precum și bazele informaționale împotriva inegalităților, folosind o combinație de politici și analize a documentelor, precum și interviuri cu părțile interesate. În ceea ce privește statistica, se va realiza o analiză de date longitudinale limitate pentru fiecare partener EU-SILC, având în vedere o serie de variabile contextuale, precum cheltuielile pe cap de locuitor în domeniile ocupării și accesului la învățământul superior, politicile naționale sau regionale de suport social, rata șomajului, rata criminalității în rândul tinerilor, politicile de sănătate etc.

Rezultatele sunt:

• D3.3) Volum colectiv/ jurnal lansat cu denumirea provizorie "Politici de tineret în țările europene și potențialul lor de inovare socială" [lună 13]
• D3.4) Policy brief: Policy brief [15 lună]

WP 4

Activitatea 4.1 - Analiza rețelelor de suport social, politicile și strategiile actorilor locali.

În urma comparației cross-country în elaborarea de politici și a rezultatelor empirice ale modelelor naționale, exercițiul de cartografiere va ajuta la identificarea principalelor părți interesate de politicile de tineret și de punere în aplicare a acestora (cum ar fi organizațiile de asistență socială și instituții de politică socială, administrația locală etc.), precum și a factorilor cheie de privațiuni sociale și incluziune socială în domenii specifice (politica mediului urban, facilităţi de cazare, posibilități de petrecere a timpului liber etc.). Pentru a face vizibilă interacțiunea dintre diferiții actori implicaţi în aplicarea politicilor locale, vom identifica actori la nivel macro, cum ar fi părțile implicate în procesele de luare a deciziilor; actori la nivel mediu de punere în aplicare a politicilor, inclusiv actori instituționali și din sectoare terțe; și în cele din urmă cei afectați de programele de politicile sociale, perspectivele lor, valorile și aspirațiile acestora.

Estimăm că vom identifica, pe toate cele trei niveluri, o diversitate de interese, adesea contradictorii și conflictuale: la nivelul de formulare a politicilor - concepte de incluziune divergente și combaterea a inegalităţii; la nivel mediu - o multitudine de instituții și o multitudine de proceduri de administrare în loc de o concentrare unidimensională pe un context instituțional specific; la nivel micro - ființele și faptele indivizilor capăta forme de inegalitate. Analiza reţelelor locale de suport social include perspective de "sus" şi perspective de "jos". Vor fi examinate politicile existente și programele sociale axate pe populațiile tinere defavorizate. Vor fi analizate controversele și lacunele din cadrul politicilor eficiente de luptă împotriva excluziunii și dezavantajelor sociale (definite ca fiind o lipsă de oportunități), fenomene pe care tinerii marginalizaţi le experimentează la nivel local. În plus, acești tineri afectați și "vizaţi" de politicile sociale vor avea posibilitatea să contribuie cu experiențele, ideile și aspirațiile lor legate de modalităţile de combatere a inegalității și excluziunii sociale - dincolo de o simplă abordare de angajare. Interviurile exploratorii cu părțile interesate la nivel comunitar și cu tinerii care locuiesc în zonele selectate, precum și focus-grupuri, vor oferi perspective cu privire la modul în care tinerii locuiesc în aceste cartiere urbane, inclusiv perspectivele lor asupra vieții și a suportul social la care ar putea avea acces. În plus față de perspectiva tinerilor, vor fi identificate perspectivele și abordările persoanelor cheie din domeniu (asistenți sociali, asistenți comunitari, factorii de decizie politică etc.), cu privire la capacitățile tinerilor în ceea ce privește obiectivele generale de politică socială. În contrast cu cercetarea calitativă experimentală orientată spre inovare care trebuie efectuată în WP5, aceste interviuri au scopul de a înțelege situația actuală din punctul de vedere al părților locale interesate.

Această analiză va fi realizată prin aplicarea unor metode diferite, precum:

• Analiza documentelor
• Interviuri centrate cu tinerii și cu alte părți interesate
• Focus-grupurile cu persoanele tinere (în circumstanțe similare), precum și cu alte părți interesate.

Activitatea 4.2 - Proiectarea unei agende de cercetare participativă

Cercetarea participativă se va concentra pe colectarea de date pentru o "alternativă" - în sensul de a adânci și lărgi - baza informațională pentru politicile sociale. Acest lucru înseamnă că cercetarea în sine reflectă o abordare în care inovarea, ca idee în curs de dezvoltare pentru a face față inegalitatea, nu poate fi definită în afara perspectivei tinerilor sau în afara contextului local, cultural și istoric specific. În același timp, atenția trebuie să se concentreze asupra modului în care interesele grupurilor marginalizate pot fi luate în seama, ținând cont de sistemele largi de relații politice, sociale și educaționale. Cadrul pentru cercetarea participativă este discutat și agreat cu toţi cercetătorii implicaţi în WP5. Modul în care trebuie să fie adaptat demersul la contextul specific fiecărei zone care urmează să fie cercetata presupune, de asemenea, terenul pentru mai multe concluzii generale rezultate în cercetarea empirică. Un atelier de lucru metodologic va asigura cadrul partenerilor pentru incluziune activă și participare la finalizarea agendei comune de cercetare.

WP5

Activitatea 5.1 - Studii de caz calitative

Având la bază un design de cercetare participativă, acest lucru presupune implicarea celor vizaţi de cercetare în întregul proces. De aceea, într-o primă etapă, vor fi pregătite și discutate, împreună cu tinerii și cu părțile interesate, metoda cea mai potrivită de investigare. Exemple de metode ar putea fi:

• Memorii, ca o abordare autobiografică, pentru a examina procese de formare a identității în spaţiile de grup: Metoda pune accent pe modalitățile prin care tinerii se poziționeze în ceea ce privește discursurile dominante și ideologiile în contexte politice și cultural, precum și modul în care sunt implicate dorinţele lor.
• Interviurile reflexive pedagogice combina o metodă "clasică" din domeniul ştiinţelor sociale (interviul), cu o abordare pedagogică. Procesele de inovare socială în serviciile de asistență socială fie sunt urmate sau descoperite prin învățare din situații specifice, dificile, cu care asistenți sociali s-au confruntat. Participanții pot concepe întrebări pentru interviu și pot derulat interviuri reciproce pe baza acestui ghid. Interpretările acestor interviuri unice sunt analizate individual și mai apoi sunt duse spre o concluzie generală.
• Video participativ (VP) reprezintă un set de tehnici pentru a implica un grup sau comunitate în modelarea și crearea propriul lor film. Ideea din spatele acestei metode este că a face un film este ușor și accesibil. În plus este o modalitate foarte bună de a aduce oamenii împreună pentru a explora probleme sau pur și simplu pentru a fi creativi în a spune povești. Acest proces poate fi unul de capacitare, permiţând unui grup sau comunitate să ia măsuri pentru a rezolva propriile probleme și, de asemenea, de a comunica nevoile și ideile lor factorilor de decizie și / sau altor grupuri și comunități. Ca atare, VP poate să fie un instrument extrem de eficient de a angaja și mobiliza oamenii marginalizați pentru a pune în aplicare propriile forme de dezvoltare durabilă, bazate pe nevoile locale.

Cercetarea participativă include, de asemenea, consolidarea rezultatelor, schimbul lor între participanți și pregătirea conținuturilor care urmează să fie comunicate. Acest lucru se realizează prin discuții de grup eterogen, în mediul părților interesate de politici, a celor care activeaza din sectorul neguvernamental, actori comunitari și tinerii.

Activitatea 5.2 - Studii de caz cantitative

Valoarea specială a CA este că oferă posibilitatea de a privi la politici în ceea ce privește: perspectivele tinerilor; nevoile tinerilor; ceea ce este important pentru tineri; libertățile care le sunt oferite. Aceasta include identificarea modului în care aceste politici, în mod explicit sau implicit, incorporeaza capacități sau cazurile în care nu se intamplă acest lucru. În special, vom căuta să înțelegem măsura în care politica din domeniul tineretului oferă posibilitatea de a trăi o viață buna și ce dovezi există pentru autodeterminare, atât individual, cât și colectiv.

Pentru a examina posibile relații între diferite ESMs, inegalitățile existente și lacunele de capacitate, o analiză mai detaliată de date secundar va fi efectuata. Analiza cantitativă in profunzime, realizata în 5 țări reprezentând diferite ESMs, va putea să abordeze probleme mai complexe referitoare la tranziția tinerilor către viata adultă. Pentru această sarcină, vom miza pe dezvoltarea conceptului de CA și aplicarea acestuia în proiecte de cercetare comparative, sintetizate și adaptate pentru SocIEtY în grupul de WP2.

• Anexa (diagrama Gant)