Drancă Roxana Mădălina

Locul de muncă actual: DGASPC Sector 3 și Serviciul Violență împotriva Copilului, DGASPC Sector 1
Domeniul: Asistență socială
Postul: Asistent social – Manager de caz

Liceul Absolvit: Colegiul Național ”Grigore Ghica Voievod” Dorohoi, Județul Botoșani, Specializarea Științe ale Naturii
Promoția 2001 – 2005
Email: madalina.dranca@gmail.com

Când eram mică și ma întreba cineva ce vreau să mă fac când o sa fiu mare, aveam pregătit atât de bine răspunsul: ”Vreau sa mă fac doctoriță ca să pot vindeca oameni”. Ca și atunci, încă mai cred că rostul unui om pe pământ este să facă măcar un strop de bine altora. Nu mi-a reușit visul de atunci...dar nu am regrete. După finalizarea liceului, știam că nu o să am suficient timp să învăț pentru facultatea de medicină...competiția era mare, materia multă...M-am reorientat, însă fără un scop clar, către domeniul uman: psihologie sau asistență socială. Norocul meu a fost că mi-a plăcut mai mult sediul Facultății de Sociologie și Asistență Socială și așa am ajuns tânăr student la o specializare care mi-a dat șansa de a învăța tainele unei meserii care face același lucru ca și medicina, ”vindecă oameni”. Știam încă din primul an ce voiam mai mult să aprofundez, și anume domeniul persoanelor cu dizabilități și tot ce ține de integrarea acestora. Astfel că, și primele două locuri de muncă au fost la organizații care ofereau servicii medicale, de recuperare, integrare socio-profesională persoanelor cu dizabilități.
Dar cum un asistent social trebuie să știe de toate, am schimbat macazul și în ultimii 4 ani lucrez în domeniul protecției copilului. Sunt manager de caz pentru copiii aflați cu măsură de protecție plasament în cadrul DGASPC Sector 3 și manager de caz pentru copiii în situație de abuz și neglijentă în cadrul DGASPC Sector 1. Am avut oportunitatea de a lucra atât în domeniul public, cât și în domeniul privat. Nu am omis nici voluntariatele, alegând să aflu puțin și din domeniul serviciilor oferite pentru persoane vârstnice. Am lucrat și cu persoane în căutarea unui loc de muncă, și cu familii sărace, și cu persoane rrome. De la fiecare categorie de persoane avem câte ceva de învățat. Chiar dacă nevoile sunt întotdeauna unice și diferite și chiar dacă uneori munca de asistent social poate părea...împovărătoare, nimic nu se compară cu un ”mulțumesc” venit din partea unui om căruia i-ai oferit o informație folositoare, sau în care ai sădit un gram de speranță, și nici un tablou nu este mai frumos decât o floricică desenată stângace de un copil, în semn de mulțumire pentru jucăria de pluș primită.