Social movements in Central and Eastern Europe
21 Jan 2015Mişcările sociale în Europa Centrală şi de Est
Conferinţa regională a Asociaţiei Internaţionale a Sociologilor,
Universitatea din Bucureşti, 11-12 mai 2015
Comitetul de Cercetare « Clase sociale şi mişcări sociale » (RC47) al Asociaţiei Internaţionale a Sociologilor, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, organizează conferinţa regională « Mişcările sociale în Europa Centrală şi de Est » în zilele de 11-12 mai 2015.
Partner - Friedrich Ebert Stiftung Romania.
Conferinţa « Mişcări sociale în Europa Centrală şi de Est » îşi propune să furnizeze o platformă de dezbatere şi comparare a punctelor de vedere relative la mişcările sociale şi politice din ţările central şi est-europene.
Participă specialişti din Europa şi SUA. Conferinţa se desfăşoară în limba engleză. În funcţie de lucrările propuse la înscriere, este avută în vedere o sesiune în limba franceză.
Postat la data: 1/21/2015 1:46 pm
Vizualizari: 1413
«Anuntul anterior
Anuntul urmator»
Vezi toate articolele
Mişcările sociale în Europa Centrală şi de Est
Conferinţa regională a Asociaţiei Internaţionale a Sociologilor,
Universitatea din Bucureşti, 11-12 mai 2015
Comitetul de Cercetare « Clase sociale şi mişcări sociale » (RC47) al Asociaţiei Internaţionale a Sociologilor, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, organizează conferinţa regională « Mişcările sociale în Europa Centrală şi de Est » în zilele de 11-12 mai 2015.
Partner - Friedrich Ebert Stiftung Romania.
Conferinţa « Mişcări sociale în Europa Centrală şi de Est » îşi propune să furnizeze o platformă de dezbatere şi comparare a punctelor de vedere relative la mişcările sociale şi politice din ţările central şi est-europene.
Participă specialişti din Europa şi SUA. Conferinţa se desfăşoară în limba engleză. În funcţie de lucrările propuse la înscriere, este avută în vedere o sesiune în limba franceză.
Trimiteţi rezumat (max. 250-300 de cuvinte), cu nume, prenume, titlu, afiliere şi date de contact la :
- Geoffrey Pleyers şi ISA RC 47, cu subiectul “ISA47 Bucharest”
Email Geoffrey.Pleyers@uclouvain.be şi rc47.isa@gmail.com - Ionel N Sava,
Email insava@sas.unibuc.ro
Termenul de înscriere este 25 februarie 2015.
Acceptul lucrării şi repartizarea pe sesiuni/panel vor fi confirmate până la 10 martie 2015.
Transmiterea lucrarilor pentru conferinta pana la 15 aprilie, 2015.
Publicare : toate lucrările acceptate la conferinţă vor fi publicate într-un volum de către Universitatea din Bucureşti. O selecţie de lucrări reprezentative va fi publicată de SAGE şi/sau University of Amsterdam.
Cazarea participantilor este asigurata de Friedrich Ebert Stiftung. Transport international este asigurat in principal pentru cercetatorii din tari non-UE si care adreseaza o solicitare scrisa.
Tematica conferinţei şi domenii relevante:
Protestele Euromaidanului din Ucraina, manifestaţiile pro-democratice din Rusia şi Ungaria şi cele anticorupţie din Bulgaria sugerează că acţiunile colective în Europa Centrală şi de Est urmează patternul european. Totuşi, o privire mai atentă arată o panoramă diferită. Mişcări orientate către protecţia mediului înconjurător şi al resurselor naturale (România), grupuri ce militează pentru schimbări sociale mai profunde, altfel numite radicale (Grecia) şi o creştere evidentă a participării online (Cehia, Polonia, România) arată că sectorul mişcărilor sociale din Europa Centrală şi de Est este în plină reconfigurare.
În acelaşi timp şi în paralel, luând în considerare ratele relativ reduse de participare politică (vizibile în ciclurile electorale) la care se adaugă o creştere a disponibilităţii de participare la protest, pare plauzibilă consolidarea preferinţei est-europenilor pentru politicile de contestare.
În aceste condiţii, anunţă această schimbare a preferinţelor o reorientare în ceea ce priveşte acţiunea colectivă ? Mişcările de protest din Grecia, Ungaria, Ucraina sugerează un trend regional sau doar episoade tranzitorii ? Este extrema stângă, anti-austeritate şi anti-liberalism, un fenomen generalizat în Europa de Est ? De aseemena, mişcările populiste, antimigraţie şi xenofobe din Europa de Vest constituie un model sau sursă de inspiraţie pentru mişcări similare în Europa de Est ?
Dezbarea este organizată pe patru axe (domenii) :
- Democraţia şi Europa: Mişcările urbane din Europa Centrală şi de Est sunt similare celor europene inspitare de atitudinile anti-austeritate, anti-FMI şi diminuare a încrederii în UE şi Euro. Se caracterizează prin utilizare extensivă a media şi a reţelelor de socializare. Mediul virtual este progresiv ocupat de aceste mişcări care recurg la comunicarea online pentru mobilizare. În aceste condiţii se poate vorbi de un nou tip de democraţie în Europa de Est ? Care este rolul partidelor şi al mişcărilor (a participării directe) în redefinirea democraţiei politice?.
- Mişcările conservatoare, populiste, de extrema dreaptă şi rasiste. În întrega Europă, populismul pare a fi o replică la radicalismul de stânga, după cum extrema dreaptă pare a-şi căuta o nişă în spectrul politic est-european (Grecia). Scăderea încrederii în Europa unită este asociată cu reinventarea mişcărilor locale, altfel numite regionale (Austria, Elveţia). Dacă în vest populismul este împotriva imigraţiei şi a străinilor în general, mişcările conservatoare din Europa de Est pariază pe religie şi trecut pentru a proiecta un viitor « înalţător ». Au mişcările populiste viitor în Europa de Est ?
- Mişcările ecologiste dau expresie preferinţei pentru modul de viaţă «green », pentru un mediu înconjurător protejat de industriile extractive «străine ». Este probabil vorba şi de un nou localism, exprimat de protestele antif-racking şi anti-Roşia Montană, cum e cazul României. Cu toate acestea, protestele nu sunt suficiente pentru a genera mişcări ecologiste, altfel absente din peisajul politic Est European. De aceea se pune întrebarea care sunt factorii favorabili avansului atitudinilor ecologiste în Europa Centrală şi de Est ?
- Provocări noi şi vechi. Tinerii sunt categoria socială cea mai expusă politilor de austeritate. În Europa Centrală şi de Est, peste 20 la sută din tineri sunt şomeri. Cum se conectează noile generaţii la tendinţele sociale şi politice ? Care este participarea lor la viaţa poilitică ? Situaţia este similară în ceea ce priveştte sindicatele şi, mai recent, mişcările urbane care caută un echilbru între modernizare şi nevoie de infrastructură în ariile urbane alături de nevoia de spaţiu verde şi recreaţional (Turcia).
Comitetul ştiinţific internaţional:
- Allaste Airi-Alina,Tallinn University
- Ishkanian Armine, London School of Economics
- Tova Benski, Colman Rishon Leziyon, Israel, president of ISA-RC48
- Paul Blokker, University of Trento
- Paolo Gerbaudo, Kings College London, ISA-RC47
- Carine Klement, State University St Petersburg
- Kerstin Jacobsson, University of Gothenburg
- James M. Jasper, Graduate Centre, City University of New York
- Lukasz Jurczyszyn, Collegium Civitas, Warsaw
- Ioan Panzaru, University of Bucharest
- Camil Parvu, University of Bucharest
- Grzegorz Piotrowski, Södertörn University
- Geoffrey Pleyers, FNRS, University of Louvain, president of ISA-RC 47
- Ionel N Sava, University of Bucharest
- Buket Turkmen, University of Galatasaray
- Maria Voinea, University of Bucharest
- Rafal Pankowski, Collegium Civitas, Warsaw
- Michel Wieviorka, Fondation des Maisons des Sciences de l’Homme, Paris, Former president of the ISA (TBC)
Comitetul de organizare local:
- Ionel N Sava, Universitatea din Bucureşti
- Horatiu Rusu, Lucian Blaga University of Sibiu
- Camil Parvu, University of Bucharest
- Mihaela Lambru, University of Bucharest
- Ionut Horeanu, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
- Adrian Dusa, University of Bucharest
- Calin Goina, Babes-Bolyai University of Cluj
- Cretan Remus, Western University Timisoara
Sumarul conferinteti la http://www.unibuc.ro/e/prof/sava_i/docs/res/2015febBucharest_11-12_May_2015_Summary.pdf
Detalii suplimentare la http://www.unibuc.ro/e/prof/sava_i/docs/res/2015febSocial_movements_in_Central_and_Eastern_Europe.pdf
