La Muzeul Satului

„Muzeul satului românesc a fost întemeiat de Dimitrie Gusti ( 1880-1955), profesor universitar, inițiatorul și organizatorul Școlii Sociologice de la București, cu participarea colaboratorilor săi și a tineretului universitar din echipele studențești”. (Înscris pe placa de marmură, sub efigia lui Dimitrie Gusti, pe frontispiciul intrării principale în muzeu)

Anul acesta, la 17 mai, se vor împlini 78 de ani de la fondarea Muzeului Satului, sau Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, cum este numit în nomenclatorul muzeistic românesc și internațional, dar, pentru mine, dintotdeauna, Muzeul Satului Românesc.

Dar iată cum descrie întemeietorul, Dimitrie Gusti, muzeul satului. La întrebarea: Ce este un Muzeu al Satului?, marele sociolog răspunde: ”un mijloc de a înfățișa altfel colecțiile, pentru ca din ele să se desprindă o învățătură plăcută și foarte sugestivă pentru marele public vizitator.

În afară deci, de o valoare pur științifică, Muzeul Satului tinde să fie un adevărat muzeu modern, adică o permanentă lecție nouă și intuitivă, menită să atragă luarea-aminte a opiniei publice și să arunce în circulație o serie de gînduri, de probleme și de lămuriri cu privire la viața noastră socială.

Însă, pentru a fi bine înțelese, obiectele trebuie să fie așezate în muzeu așa cum sînt ele în realitate, nu între pînze, ci într-o casă adevărată; nu în standuri, ci în bătătura din gospodăria omului.

Ne trebuie cu orice chip un muzeu în aer liber, în care standurile să fie case întregi, țărănești, ele însele piese de muzeu, casele la rîndul lor fiind așezate astfel ca să închipuiască un sat adevărat”.

În fiecare an, în prima lună de primăvară, ofer studenților facultății noastre prilejul de a înțelege, într-un cu totul alt mod, satul românesc, prilejul de a afla din sursă directă contribuția uriașă a Școlii de Sociologie de la București la dezvoltarea sociologiei și a asistenței sociale românești, prilejul de a prețui înaintașii, dar și prilejul de a petrece împreună o zi frumoasă într-un cadru natural unic. Iar pentru mine și un prilej, pe care-l aștept în fiecare an, de a comunica cu studenții, de a-i asculta și înțelege, de a le explica miracolul acestor două științe.

A fost o zi minunată!

Prof. Dr. Eugen Blaga