"DEMOGRAFIE - Populaţie şi Dezvoltare" (D-P&D)

1. PRIVIRE GENERALĂ

► Program pregătit şi desfăşurat cu sprijinul UNFPA - Fondul  ONU pentru Populaţie.

► Programul este unul din cele două programe ale facultăţii concepute după noile exigenţe

ID-Bologna ale învăţământului la distanţă şi acreditat la 15 septembrie 2008 de ARACIS.

► Un program desfăşurat de Universitatea din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

► Cursuri pe suport electronic.

► Teste, evaluare, consultaţii – prin platforma de ID a Universităţii din Bucureşti şi dotarea tehnică a facultăţii

► Durata: 4 semestre.

► Cursuri reprezentative:

• Surse de informaţii şi date asupra populaţiei şi fenomenelor demografica

• Populaţie şi dezvoltare ( marile teorii, idei, modele)

• Analiză demografică

• Prognoză demografică

• Migraţie şi dezvoltare

• Factori determinanţi ai comportamentului demografic

• Îmbătrânirea demografică

• Familie, gospodărie

• Planificare familială şi sănătatea reproducerii

• Populaţia în programele de dezvoltare (forţa de muncă, educaţie, sănătate, administraţie)

• Politici sociale şi familiale

• Metodologia cercetării sociale

• Indicatori sociali.

2. MOTIVARE

Schimbările politice, economice şi sociale pe care le-a cunoscut România după decembrie 1989 şi-au pus cu duritate amprenta pe evoluţia populaţiei şi a fenomenelor demografice. Scăderea rapidă şi importantă a natalităţii, recrudescenţa mortalităţii şi o migraţie externă negativă a cărei dimensiune încă nu o cunoaştem, au schimbat dramatic peisajul demografic al României. Anul 2009 este cel de-al 20-lea an de declin demografic, perioadă în care România a pierdut aproape două milioane de locuitori, ceea ce înseamnă 9% din populaţia pe care o avea la începutul anilor 1990. În ultimii aproape 20 de ani atât natalitatea cât şi mortalitatea generală manifestă o remarcabilă stabilitate dar la valori care alimentează o continuă scădere naturală a populaţiei. Reculul şi menţinerea natalităţii la un nivel scăzut au accelerat procesul de îmbătrânire demografică. Toate prognozele existente asupra populaţiei ţării, elaborate de organisme internaţionale (Divizia de Populaţie a Naţiunilor Unite şi Eurostat - Oficiul de statistică al UE) şi naţionale (Institutul Naţional de Statistică şi Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române), prefigurează o continuare şi o accentuare a declinului demografic, a deteriorării structurii pe vârste şi accelerării procesului de îmbătrânire demografică, cu toate consecinţele economice şi sociale care i se asociază.

O examinare a factorilor şi mecanismelor care au dus la actuala stare demografică a ţării relevă determinări complexe şi cauzalităţi diferite. Reculul natalităţii este, în bună măsură, o evoluţie previzibilă, dacă ţinem cont de caracterul brutal şi forţat al politicii pronataliste a vechiului regim şi de eliminarea – încă la sfârşitul lui decembrie 1989 – a constrângerilor asupra accesului la planificare familială, contracepţie şi întreruperea sarcinii. Noul context economic şi social, predominant de criză în anii 1990, nu putea decât să accentueze dimensiunea scăderii. Fundamental însă, evoluţia descendentă are o natură obiectivă, în care acţiunea factorilor socio-economici relativ bine cunoscuţi în literatura de specialitate a fost întărită de impactul unor factori noi, apăruţi în ţările europene dezvoltate începând din anii 1970, având o natură predominant ne-economică, şi care şi-au amplificat în timp influenţa asupra fenomenului.

Măsurile luate de guvern începând cu anul 2003 pentru corectarea evoluţiilor demografice (concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului, noua alocaţie de stat pentru copii) nu au avut efectele scontate şi elaborarea unei strategii naţionale în domeniul populaţiei a devenit o necesitate. Guvernul a adoptat în luna mai 2008 un memorandum care prevede elaborarea şi implementarea unei astfel de strategii. De asemenea, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României – orizont 2030, document recomandat de Comisia Europeană, prevede şi ea nevoia elaborării unei strategii naţionale în domeniul populaţiei, din perspectiva dezvoltării durabile a ţării.

DUPĂ MASTER

Elaborarea strategiei naţionale în domeniul populaţiei ar urma să reprezinte rezultatul unor multiple activităţi la nivelul organismelor guvernamentale şi al lumii academice. Aplicare prevederilor strategiei ar intra în atribuţiile ministerelor, agenţiilor guvernamentale şi organelor teritoriale (judeţene) ale acestora. Se conturează nevoia specializării în probleme de populaţie şi dezvoltare pentru un segment important de funcţionari publici din aparatul central al ministerelor şi organelor lor teritoriale. Învăţământul superior românesc nu produce demografi şi nici specialişti în raporturile reciproce dintre populaţie, fenomene şi procese demografice şi dezvoltarea economică şi socială ori politici de populaţie. Masterul pe care îl propunem vizează tocmai acest domeniu şi există premize favorabile pentru interes şi participare, în contextul menţionat, mai ales în formula de învăţământ la distanţă.

III. CUI SE ADRESEAZĂ?

Potrivit deciziei guvernului, elaborarea strategiei naţionale în domeniul populaţiei urmează să fie rezultatul activităţii unor echipe de specialitate interministeriale. Este de aşteptat ca aplicarea strategiei şi monitorizarea efectelor acesteia să impună crearea de structuri teritoriale ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) care să aibă astfel de atribuţii. De asemenea, este de aşteptat ca şi la nivelul altor ministere să apară nevoia constituirii de astfel de structuri specializate în probleme demografice (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor). Învăţământul superior românesc nu produce specialişti în domeniul demografiei. Programul de master "DEMOGRAFIE – Populaţie şi Dezvoltare" devine astfel singurul program de educaţie universitară şi postuniversitară care să ofere o specializare în acest domeniu. Dintr-o altă perspectivă, o abordare competentă a problemelor demografice pe termen lung şi foarte lung (strategia se va referi la perioada 2010-2050), ar trebui să stimuleze cercetarea demografică din România, cercetare modestă ca resurse umane şi materiale. Contacte între responsabilii programului de master şi conducerea MMFPS ar permite explorarea comună nu numai a structurii şi conţinutului programului de master, ci şi a modului în care specialiştii acestui minister pot beneficia de acest program. Cu atât mai mult cu cât formula programului este cea de învăţământ la distanţă, ceea ce ar facilita participarea specialiştilor din ministere şi îndeosebi din aparatul teritorial (judeţean) al acestora, lipsiţi de posibilitatea urmării unui master similar la zi. În plus, pentru asigurarea unei continuităţi a desfăşurării programului, contactele dintre coordonatorii acestuia şi MMFPS vor putea fi concretizate în forme de specializare etalate pe mai mulţi ani.

IV. FORMA DE DESFĂŞURARE A PROGRAMULUI

Formula aleasă este cea a învăţământului la distanţă. O astfel de formulă favorizează participarea la program a specialiştilor care prin obligaţiile profesionale pe care le au nu ar putea participa la un program care reclamă prezenţa la cursuri. Pe de altă parte, formula ar veni în întâmpinarea specialiştilor din serviciile teritoriale ale ministerelor (direcţiile, inspectoratele judeţene), specialişti dezavantajaţi în ceea ce priveşte posibilitatea urmării unor programe de master cu prezenţa la cursuri. Cursurile vor fi transpuse în formă adecvată învăţământului la distanţă prin asistenţă primită de la Fondul ONU pentru Populaţie. De asemenea, va exista o legătură eficientă prin Internet pentru trimiterea de materiale didactice, bibliografie, teste de evaluare, consultaţii, discuţii. Formula de învăţământ la distanţă se doreşte a fi una autentică şi va fi pregătită în această direcţie de abordare.

5. DURATA

Programul de master "DEMOGRAFIE – Populaţie şi Dezvoltare" va avea o durată de patru semestre, potrivit reglementărilor în vigoare.

5. OBIECTIVE

► Obiective generale ale programului:

Cunoaşterea de către studenţi a populaţiei umane sub raportul stării, al mişcării şi al relaţiilor dintre cele două faţete, inclusiv în viziune prospectivă.

Dobândirea cunoştinţelor necesare înţelegerii coerenţei construcţiei demografice şi a dinamicii interne a demograficului, a factorilor şi mecanismelor schimbărilor pe care le cunosc în timp fenomenele şi procesele demografice, ca manifestări specifice ale socialului, şi a implicaţiilor economice, sociale şi de altă natură ale acestor schimbări.

► Obiective specifice ale cursului:

• Cunoaşterea principalelor metode, tehnici şi instrumente de analiză a structurilor populaţiei, a fenomenelor de mişcare naturală şi migratorie.

• Înţelegerea rolului factorilor economici, sociali, culturali şi sociologici în determinarea demograficului. Marile teorii şi idei ale schimbărilor.

• Înţelegerea raportului dintre manifestările trecute şi actuale ale fenomenelor demografice şi a modului în care aceste manifestări modelează şi determină dezvoltările demografice viitoare. Implicaţiile pe termen lung.

• Cunoaşterea implicaţiilor schimbărilor demografice la nivelul resurselor de muncă, al sistemului de sănătate publică, al sistemului educaţional, al urbanizării şi migraţiei interne, al problemelor administrative la nivel naţional şi teritorial.

• Cunoaşterea politicilor economice, sociale, familiale şi de altă natură care pot influenţa fenomenele şi procesele demografice.

• Cunoaşterea situaţiei demografice a României şi a perspectivelor acesteia, în context internaţional (european în particular).

5. CONŢINUT

Materiile incluse în program pot fi divizate în trei mari categorii:

• materii care să-i ofere studentului cunoştinţe de metode şi tehnici de analiză şi prognoză demografică (analiza stării şi mişcării populaţiei, a relaţiilor dintre aceste două componente, inclusiv în viziune prospectivă);

• materii care să-i permită studentului cunoaşterea implicaţiilor sectoriale ale demograficului (forţa de muncă, sănătate, educaţie);

• materii care să-i ofere studentului cunoştinţe solide de politici sociale, politici familiale, politici sanitare, politici de populaţie.

Alte materii oferă cunoştinţe generale din domeniul socialului şi îi permite studentului o plasare corectă a demograficului în sfera mare a socialului (metodologia cercetării sociale; indicatori sociali).

5. EVALUARE

Cursurile vor fi evaluate în funcţie de profil şi după metoda apreciată de profesor a fi cea mai relevantă. Evaluarea va putea fi desfăşurată în formă continuă pentru unele materii, în formă finală pentru altele sau îmbinând cele două modalităţi. Formula de învăţământ la distanţă cu utilizarea masivă a calculatorului, a grupurilor de lucru pe Internet facilitează masiv folosirea unor metode variate şi eficiente (inclusiv individualizate) de evaluare.

Evaluarea finală este cea a lucrării de dizertaţie.

5. CORP PROFESORAL

Specialiştii români în probleme de populaţie nu sunt numeroşi, ceea ce a impus conceperea şi organizarea programului ca proiect al Facultăţilor de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, centrele universitare în care Demografia figurează ca disciplină la secţiile de Sociologie. Formula de învăţământ la distanţă favorizează cooperarea dintre cele două universităţi în desfăşurarea programului. În afara cadrelor didactice de la cele două universităţi, pentru anumite cursuri sunt implicaţi specialişti de la Institutul Naţional de Statistică, MMFPS şi Ministerul Sănătăţii. În plus, programul va beneficia de contribuţia unui profesor străin, prin asistenţa primită de la Fondul ONU pentru Populaţie.

5. INFORMAŢII-ÎNSCRIERE

► Pentru înscriere

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Secretariat

Bul. Schitu Măgureanu nr. 9, sector 5 (lângă Colegiul Gheorghe Lazăr)

► Pentru program

Drd. Traian Puşcaşu - 0722283545